Începând cu începutul

În primul rând câteva gânduri cu privire la WPM (words per minute, cuvinte pe minut). Acest articol a fost scris la 120MPW (minutes per word, minute per cuvânt) dar dactilografiat la 120 WPM. Viteza cu care poți tasta nu contează, nu a contat niciodată. Este mai important să ai – sau dacă nu, să-ți dezvolți – obiceiuri bune la tastat. Poziția în scaun, poziționarea mâinilor deasupra tastaturii, fără să-ți reazemi încheieturile mâinilor pe masă sau pe „wrist rest”, tastatul fără a te uita la fiecare tastă apăsată, mitraliatul tastelor când te grăbești – sunt lucruri progresive, începi unde poți apoi dezvolți cum poți, în ritmul tau. Dacă ești gamer și nu poți tasta repede nu-i bai, iar gamingul te învață unde sunt tastele cele mai importante oricum. Dacă scrii ca să-ți câștigi existența este mai imporant să poți scrie cât mai mult decât să scrii repede, iar obiceiurile bune la tastat întârzie sau pot elimina apariția RSI (repetitive stress injury) și a problemelor majore gen sindrom de tunel carpian, care pot duce la dizabilități serioase.

De asemenea, viteza la tastare nu depinde doar de memoria musculară. Când avem ceva de copiat, devine și mai greu, pentru că informația trece prin ochi -> creier -> măduva spinării -> mâini. Punctul slab în acest lanț este creierul, care de multe ori nu poate ține pasul cu ochii. Prin urmare, viteza la tastare depinde de dispoziție, durata de atenție, capacitatea de concentrare, cât și de rezistența și antrenamentul musculaturii.

Vom atinge și cele de mai sus în cursul acestei serii, laolaltă cu layouts – și ce înseamnă acestea și de ce pot fi foarte derutante – și un capitol mai aparte pe care-l reprezintă tastaturile ergonomice, cât și ce implică designul unei tastaturi, fie ea una clasică.

În 2022 situația este mult diferită de momentul în care tastaturile (atașate computerelor personale) au intrat în viața omului obișnuit. Primele tastaturi foloseau tehnologii rezistente timpului, prin urmare avem astfel de dinozauri folosiți până și-n ziua de astâzi. IBM Model M este unul dintre exemple.

Pe de altă parte, aici nu dorim să scriem despre istorie, cât despre situația actuală în domeniu. IBM Model M și suratele sale au încetat să mai fie norma, care a devenit în anii 90 tastatura rubber dome (membrane). Tehnologia este mult mai ieftină, mult mai simplă. Marketingul le-a promovat ca fiind mai silențioase – ceea ce nu era chiar dificil în contextul în care buckling spring (tehnologia la baza IBM Model M) sună ca o bandă de șoareci adunată într-un butoi laolaltă cu bile de rulmenți care este apoi centrifugat. Oamenii au familii, copii, animale de companie și toate acestea nu se potrivesc cu ceva ușor mai silențios decât o mașină de scris clasică cu solenoid.

Și, dacă tot începem cu începutul, să analizăm componentele unei tastaturi:

– carcasa; în cazul tastaturilor OEM, aceasta este cumva sinonimă cu tastatura în sine; poate fi confecționată din diverse materiale, de la plastic mai mult sau mai puțin comun până la materiale exotice pentru aceste instrumente cum ar fi oțel, aluminiu, alamă;
– keycaps – tastele în sine pe care apăsăm. De obicei sunt manufacturate din plastic (de obicei ABS sau PBT), dar există și keycaps din rășină sau metale cum ar fi aluminiu sau alamă;
– metoda prin care tastaturile închid un contact la apăsarea unei taste – aici avem tastaturi cu membrană/dom și așa numitele tastaturi mecanice, care au așa numitele switchuri – butoanele sau ansamblul de piese din tastaturile mecanice care închid un contact la apăsarea unei taste; sunt de diverse tipuri și construite în general din plastic cu elemente metalice;
– plate – stabilizează, fixează și aliniaza switchurile și este plasată între acestea și PCB; materialele pe care le regăsim aici sunt variate, de la plastic, policarbonat, aluminiu, alamă, oțel până la fibră de carbon;
– PCB – placa cu trasee metalice în care sunt înfipte switchurile sau care procesează informația primită de la switchuri prin intermediul controllerului;
– stabilizatoare – fire metalice din oțel de obicei cu sau fără componente de plastic folosite la “stabilizarea” tastelor mai mari sau egale cu Backspace;
– cablul – poate fi detașabil sau nu.

Și acum să le luăm pe rând.