Keyboard Wonderland – Part I – În Țara Minunilor Periferice
Layouts partea a II-a – Stagger orizontal VS Ortoliniar VS stagger vertical
La fel ca și înaintașele lor, mașinile de scris, tastaturile au moștenit dispunerea tastelor decalate orizontal. Această dispunere se numește stagger orizontal. În cazul mașinilor de scris această dispunere urma o logică imuabilă datorită construcției și modului de funcționare – dacă nu exista stagger, atunci legăturile mecanice dintre taste și pârghiile care aveau la capăt literele de imprimat nu s-ar fi putut face:
Tastaturile moderne au păstrat dispunerea tastelor cu stagger orizontal din comoditate și pentru a face trecerea mai ușoară de la mașinile clasice de scris la computerele moderne. Și asta este ok.
Dar, evident, cineva nu a fost de acord și a afirmat că staggerul orizontal este o relicvă a unei ere demult apuse și pe deasupra nu este necesar, ba chiar crește riscul de RSI. Și astfel s-a născut layout-ul ortoliniar, unde tastele sunt dispuse într-o grilă, una lângă alta, asemănător modului în care sunt dispuse tabletele într-o ciocolată.
Apoi cineva nu a fost de acord cu persoana de mai sus și a proiectat o tastatură astfel încât tastele să fie aliniate mult mai bine cu poziția naturală a mâinilor pe birou, păstrând dispunerea ortoliniară dar împărțind tastatura în două pentru a relaxa mâinile și antebrațele, cu amplasarea tastelor în două „văi”. Tastatura despre care discutăm aici este Kinesis, care a apărut în 1992.
Apoi cineva nu a fost întru totul de acord cu cei de mai sus și a proiectat o tastatură ale cărei taste să fie aliniate nu doar cu poziția naturală a mâinilor pe birou, cât și cu poziția naturală a degetelor. Din inspirația oferită de Kinesis și din proiectul Key64, Dominic Beauchamp (aka Dox) a creat proiectul ErgoDox – layout-ul ortoliniar cu stagger vertical, cu un total de 76 de taste. Fiind un proiect open source, au apărut multe clone/producători – exemple ar fi Falba Tech care sunt orientați pe crearea de ErgoDox din lemn sau ZSA cu a lor ErgoDox EZ și mai recenta Moonlander.
Tastaturile atipice – Planck, Kinesis, Ergodox – trăiesc și mor de pe urma software-ului care permite utilizatorului să adapteze tastatura la nevoile personale. Kinesis au făcut progrese majore de-a lungul timpului în ceea ce privește software-ul, dar QMK oferă o flexibilitate și niveluri de personalizare mult superioare.
Ergodox a dat naștere multor proiecte prin încrucișarea ideilor utilizatorilor care doreau un număr mai mic de taste și mai multă portabilitate și flexibilitate – și astfel au apărut Kyria, Lily58 – layout-uri derivate din layout-ul ErgoDox cu mai puține taste, encodere și ecrane OLED, precum și mult-doritul RGB.
Comentarii
Niciun comentariu la: Keyboard Wonderland – Part I – În Țara Minunilor Periferice
Pingback: Review – SPC Gear GK630K Tournament RGB Pudding Edition +KC104 DBL Shot PBT – next lab501
Pingback: Mainstream keyboard build – Glorious GMMK TKL + Mountain Linear 45 + Mountain Mineral PBT Dolomite A – next lab501
Pingback: Review + modding – Keychron K8 + Gateron Pro Red – next lab501
Pingback: PFU/Fujitsu Happy Hacking Keyboard Professional Hybrid Type-S – next lab501
Pingback: Review – Glorious GMMK Pro – next lab501
Pingback: Review – Glorious GMMK 2 – next lab501