Prezentare

 
În primul rând aș dori să accentuez cât de ok sunt stabilizatoarele. Lubrifiate din fabrică nu emit niciun sunet care nu trebuie să fie acolo. Tastele lungi au un sunet plăcut, înfundat, parțial datorită keycaps din PBT gros dar în principal datorită stabilizatoarelor decente și decent ajustate din fabrică. Acestea sunt stabilizatoare plate-mounted și își fac treaba excelent. La bottom out senzația pe tastele lungi este foarte similară, aș spune identică cu bottom out al tastelor 1U, ceea ce din nou subliniază calitatea soluției.

Glorious a pus pompos pe cutia tastelor cuvântul „premium”. Aceste keycaps sunt decente, însă nu le-aș numi premium. Este important să avem un standard comun când discutăm despre keycaps pentru că în acest hobby departamentele de marketing tind să exagereze destul de mult. Când un set de keycaps costă 249 lei poate părea premium într-adevăr, dar ce ne facem cu seturile GMK care costă de la 600 de lei în sus? Sau, dacă vorbim de PBT ca material, un set ePBT 9009 costă foarte similar cu un set GMK. Sau seturile CRP care sunt fără îndoială cele mai bune seturi PBT din domeniu până acum și costă (tot) în jur de 600 lei pentru a acoperi o tastatură TKL.

Prin urmare, vom conveni că aceste keycaps de la Glorious fac parte dintr-o categorie mainstream, sunt groase (1.5 mm) dar sunt doar dyesub, nu double-shot. Au o textură plăcută la contactul cu degetele și produc un sunet profund la tastarea rapidă. Legendele sunt bine delimitate și clare, aș spune de-a dreptul crocante. Fiind dyesub, lumina nu trece prin ele, dar fiind albe vor reflecta foarte bine lumina LEDurilor per-key, alcătuind o maree colorată sub degete.

Atâta timp cât sunteți mulțumiți de așezarea literelor și fontul folosit, mi se pare un set foarte bun și nu doar pentru un începător în ale hobby-ului. Avem 114 keycaps în total, în layout US ANSI, organizate în patru blistere bine închise, astfel încât să nu se amestece între ele, aranjate în ordinea în care acoperim tastatura de sus în jos și de la stânga la dreapta. Notăm pe ambalaj compatibilitatea cu GMMK Pro și GMMK2, ceea ce de fapt se traduce prin prezența acelui shift dreapta buclucaș în format 1.75U.

La o inspecție mai atentă observăm lipsa tastelor deformate, o problemă des întâlnită la seturile PBT mai ieftine, ceea ce reprezintă un mare plus pentru GPBT.

Experiența la tastare cu GMMK2 mi s-a părut surprinzătoare. Tastatura este grea, are aproximativ 1.3 kg în total când am adăugat switch-uri și keycaps. Șasiul ne răsfață cu un unghi de tastare de 6 grade cu piciorușele pliate și de 11 grade cu ele extinse. Ambele poziții sunt foarte confortabile deși aș fi preferat o treaptă intermediară între ele, extinderea piciorușelor practic dublează unghiul de tastare, ceea ce poate fi ușor brutal cu încheieturile. Surprinzătoare într-un mod plăcut, experiența cu GMMK2 este similară cu întâlnirea cu o persoană nouă cu care descoperi că aveți mult mai multe în comun decât vă așteptați. Amândurora vă place jazzul dar și o horă îndrăcită, vă place să discutați pe un ton liniștit și ocazional mai urlați unul la altul din capete opuse ale supermarketului când ieșiți la cumpărături.

Merge și șaorma și merge și un vin bun. Una peste alta avem de-a face cu o tastatură solidă într-un buget decent, deși în opinia mea personală acesta poate coborî ceva mai mult cu alegerea unor switch-uri mai ieftine, deoarece în această configurație switch-urile sunt literalmente mai scumpe decât baza barebone a tastaturii și aruncă GMMK2 periculos de aproape de categoria premium, unde nu prea are șanse să se remarce. Pe de altă parte, am mai discutat despre switch-urile Glorious Panda și știm că se ridică la înălțimea standardelor setate de predecesoarele lor, legendarele Holy Panda. Acustica GMMK2 nu este rea deloc și poate „scoate” suficient de mult dintr-un set de switch-uri Glorious Panda cu keycaps decente precum aceste GPBT.

Pe lângă experiența la tastare dpdv fizic mi-ar plăcea și să comentez puțin pe marginea sunetului. În general, rândurile R1 (F-row și num-row) sună ceva mai profund la majoritatea tastaturilor, un lucru legat în principal de faptul că sunt cele mai înalte taste și în același timp au și cel mai mult spațiu sub switch-uri în cazul unui profil tip pană al tastaturii. În cazul de față am observat o uniformitate mai pronunțată în această situație între rânduri, datorată cel mai probabil combinației switch-uri – plate – spumă – keycaps, laolaltă cu o caracteristică “cântătoare” să-i spunem a sunetului per total. Combinația aceasta mi se pare foarte vioaie, fără a fi enervantă, cu un caracter destul de pronunțat și – aș îndrăzi să spun – suficientă personalitate încât să mă facă să o îndrăgesc. Puține tastaturi se pot lăuda cu asta în opinia mea, și să nu uităm că acest hobby este per total un cumul de preferințe personale – care pot fi educate, dar tot personale rămân.