The gaming paradox

V-am zis asta de mai multe ori pana acum… progresul tehnologic se datoreaza atat inovatiei, cat si dorintei companiilor de a maximiza profitul. Si in egala masura tehnologia a modificat complet modul in care traim, lucram sau comunicam, dar s-a si adaptat celor mai recente tendinte, fiecare companie incercand sa fie cu un pas inaintea competitorilor, in dorinta de a domina piata si nu in ultimul rand de a inregistra un succes financiar cat mai ridicat.

Si datorita acestei dualitati, am ajuns astazi sa zambim usor ironic, privind adevarate paradoxuri cum se desfasoara chiar sub ochii nostri. Pentru ca in urma cu 20-30 de ani, gamerii erau perceputi ca tineri neadaptati, care pierdeau timpul alergand dupa pixeli pe ecran, in loc sa faca ceva util cu viata lor. Daca adaugam acestei descrieri psihologice si o imagine stereotipica deloc flatanta, a tanarului nu neaparat atragator din punct de vedere fizic, eventual cu ochelari si un puseu de acnee pe ici pe colo, cred ca obtinem tabloul complet al imaginii livrate de media acelor timpuri.

Evident, pe masura ce un fenomen capata amploare, mass media si diverse organizatii nu vor rata ocazia de a-i imputa diverse intamplari nefericite. Pentru ca este mai usor sa dai vina pe violenta din jocuri, decat sa faci o radiografie reala a societatii care te inconjoara si sa intelegi motivele alienarii tinerelor generatii, cauzele socio-politice care ingreuneaza integrarea tanarului individ in societate si lipsa sentimentului de apartenenta pe care acesta il are fata de o societate sablon, in care goana dupa prosperitate financiara si statut social nu lasa loc de aspiratii care deviaza de la parcursul pe care individul ar trebui sa il aibe in viziunea celor care in tinerete protestau impotriva razboiului din Vietnam, in cazul vesticilor, sau puneau umarul la constructia visului socialist, in cazul esticilor.

Violenta din jocuri a cauzat masacre in scoli, ni s-a spus in media… jocurile video dauneaza dezvoltarii individului, iar tinerii se izoleaza intr-o lume virtuala, neglijand aspectele reale ale vietii lor, ceea ce le poate afecta atat sanatatea mentala, cat si functiile fiziologice… au incercat sa ne explice diversi doctori mai mult sau mai putin remunerati pentru interviurile oferite diverselor posturi de stiri. Jocurile video au fost inventate de diavol, incearca sa ne convinga diverse organizatii conservatoare alcatuite din parinti ingrijorati.

Desigur, nu putem nega faptul ca excesele de orice natura pot fi daunatoare, dar asta se aplica oricarei activitati. Prea mult alcool, prea multa mancare, prea mult pescuit, prea mult sport si da, prea mult timp petrecut in fata calculatorului sau a consolei pot avea efecte negative. Si in cazul in care nu va dati seama exact cum ar putea dauna sportul, probabil nu va sunt familiari termenii supra-antrenament si epuizare cronica. Dar asta este o alta discutie.

Cert este ca, alaturi de alte activitati ludice nu tocmai pe placul conservatorilor, cum ar fi muzica rock , jocurile video au fost demonizate ani la rand, fiind scuza perfecta pentru nenorociri cauzate de fapt de probleme sociale mult mai grave. Dar… asa cum spuneam mai sus, tehnologia nu doar ne schimba viata, ci se si adapteaza dupa modul in care noi evoluam.

Iar gaming-ul a evoluat, la fel ca orice alt aspect al vietii umane. Si evolutia a fost una indelungata si complexa, de la primul concurs de Space Invaders organizat de Atari in 1980, trecand prin transformarea Starcraft-ului in fenomen national in Coreea la sfarsitul anilor 90 si pana la progresul constant inregistrat in anii 2000, care a cauzat explozia la care am asistat cu totii in ultimii 10 ani, gaming-ul devenind o activitate practicata si urmarita de sute de milioane de oameni, in competitii uriase, cu premii pe masura.

Acum exista profesionisti care traiesc din asta si chiar si in Romania avem astfel de organizatii si echipe, atat cu rezultate locale, cat si la nivel international, avem creatori de continut care concureaza la nivel de audienta cu televiziunile clasice, avem evenimente dedicate catre strang in tara noastra zeci de mii de participanti. Cu alte cuvinte, gaming-ul a devenit o industrie. Si in momentul in care aceasta industrie a depasit ca si incasari industria cinematografiei, multi analisti financiari si strategi angajati de diversi producatori si-au dat seama ca potentialul financiar este enorm.

Si daca potentialul finanicar este enorm, gamerii nu mai sunt niste paria, ci adevarate vedete platite corespunzator. Iar jocurile nu mai cauzeaza violenta, ba chiar ajuta lumea sa stea in casa in timpul carantinei, de exemplu. Copiii pot invata acum si la distanta, iar pentru cei mici exista jocuri educative. Fascinant, nu-i asa?

Si ce sa vedeti… deodata, atat companii care activeaza in acest domeniu de ani de zile, cat si companii care nu au avut tangente in trecut cu asa ceva, isi dau tot interesul sa lanseze produse cu “gaming” in denumire. Sau produse pentru gameri. Si am ajuns in zilele noastre sa avem orice pentru gaming. Placa de baza pentru gaming, scaun de gaming, pres pentru scaun de gaming, microfon pentru gaming, casti pentru gaming, ba chiar si procesoare care conform producatorului sunt cele mai rapide in gaming (ma refer la Intel si al lor Comet Lake aici).