Concluzii

 
Asa cum v-am povestit de mai multe ori in ultimii ani, cuvantul gaming a ajuns sa fie sinonim cu profit in mintea multor manageri si analisti, motiv pentru care am fost pur si simplu asaltati de produse dedicate gamerilor din toate directiile. De multe ori acestea sunt insotite de un limbaj de marketing extrem de inteligent, care impacheteaza functii simple sub forma unor sloganuri pompoase, menite sa atraga si implicit… sa vanda.

La fel ca orice alt producator, Mountain utilizeaza o intreaga simbolistica, intreaga linie de produse, de la denumirea companiei (Mountain), la denumirea tastaturii (Everest), a mouse-ului (Makalu, al 5-lea cel mai inalt munte din lume) sau a mousepad-ului (Glacier) si pana la denumirea suitei software – Base Camp, sau a cablului ultra usor Mountain Lifeline.

Astfel, gamerul devine alpinistul temerar, care se lupta cu propriul Everest, in incercarea de a fi cat mai bun in jocurile pe care le abordeaza, iar cei de la Mountain pun la dispozitia sa uneltele necesare ascensiunii pe taramul ludic. Doar ca nu discutam despre pioleti, corzi sau tuburi de oxigen, ci despre periferice.

Si totusi, dincolo de marketing, lucrurile stau destul de simplu. Avem de-a face cu cel mai nou varf de gama de la Pixart, care va fi cel mai probabil prezent pe multi mousi high-end de acum inainte, o constructie inedita, dar reusita, un cablu incredibil de usor si comod si o suita software puternica, organizata simplu si eficient. Totul impachetat intr-un pret competitiv – 59.99 Euro.

Ce mai ramane de discutat? Ei bine, modul in care Makalu 67 se comporta in practica. Eu, de exemplu, l-am folosit o saptamana in utilizarea zilnica, incluzand fotografii editate in Photoshop pentru diverse articole, redactarea acestor articole si cateva sesiuni de World of Tanks pentru relaxare.

Si asa cum stiti, in momentul in care discutam despre mousi, eu sunt unul dintre cei mai atipici si pretentiosi utilizatori. Printre favoritii mei din trecut s-au numarat A4Tech X708, OCZ Equalizer, SoundBlasterX Siege M04, Trust Kusan, sau HyperX Pulsefire Dart, mouse-ul pe care il folosesc in acest moment. Lista de mousi faimosi pe care nu i-am putut utiliza niciodata includ Razer Copperhead, Deathadder, Logitech G502, Logitech G5… de fapt, majoritatea mousilor produsi de Razer sau Logitech.

Nu am apreciat niciodata mousii usori, mici, sau care incearca sa iasa in evidenta prin schimbari radicale ale formei, structurii sau texturii mouse-ului. Si totusi… Makalu 67 are ceva care te face sa treci peste cele 20-30 de minute necesare acomodarii si sa il utilizezi in continuare. Poate este vorba despre forma sa, desi trebuie sa recunosc, este putin cam mic pentru mine. Poate este vorba despre o combinatie intre performanta senzorului si senzatia pe care ti-o lasa cablul ultra usor. Cert este ca nu m-au deranjat in cazul sau nici greutatea extrem de redusa, nici faptul ca este perforat.

Singurele aspecte unde Makalu nu a fost 100% pe gustul meu sunt raportul lungime / inaltime – este putin prea scurt si prea inalt pentru mine, respectiv rezistenta rotitei scroll. Nu atat de mare ca in cazul altor mousi pe care nu ii pot folosi, dar nici atat de fina, cum este cazul lui Kusan sau al lui Pulsefire Dart. Pentru mine scroll-ul este putin prea granulat.

Dincolo de aceste aspecte, am descoperit in Makalu 67 un mouse performant, rapid, solid si placut in utilizare, cu care m-am obisnuit mult mai repede decat ma asteptam si care a reusit sa ma impresioneze. Daca aveti ocazia sa butonati pe viu un Makalu 67, nu o ratati. S-ar putea sa nu fie pe gustul vostru. Sau… s-ar putea sa va impresioneze.