Charge!

 
Bun, cred ca este destul de clar – daca telefonul nostru se incarca mai repede, faptul ca trebuie sa il punem la incarcat in timpul zilei nu ne mai deranjeaza atat de mult. In fond, oricine se poate lipsi de telefon 5-10 minute, timp in care telefonul primeste suficienta energie pentru a rezista cu bine pana seara.

Si totusi, cum se intampla acest lucru? Ei bine, totul tine de acumulator si de incarcator. Iar acumulatorul este alcatuit din celule, fiecare celula continand doi electrozi, unul pozitiv si unul negativ (catod si anod), cu un compus electrolitic interpus. Migratia ionilor catre electrod alimenteaza dispozitivul nostru cu energie, in timp ce inversarea fluxului de ioni permite absorbtia de energie de catre celula, adica incarcarea acumulatorului.

Practic, acumulatorul telefonului nostru se incarca in momentul in care curentul trece prin celule. Ei bine, intensitatea curentului, coroborata cu tensiunea de alimentare, sunt direct responsabile pentru viteza de incarcare a acumulatorului. Cu cat intensitatea sau tensiunea (sau ambele) sunt mai ridicate, cu atat puterea livrata este mai mare si implicit viteza de incarcare este mai ridicata.

De exemplu, in momentul de fata, standardul USB 3.1 Type-C suporta o plaja de tensiuni cuprinse intre 5 si 20V, respectiv intensitati cuprinse intre 0.5A si 5A, puterea minima livrata fiind 2.5W, in timp ce puterea maxima este de 100W. Combinatia de tensiune si intensitate, precum si fluctuatia acestora in timp, alcatuieste un standard de incarcare, reglementat de controller-ul montat in smartphone si de constructia alimentatorului si a cablului utilizat.

Ei bine, standardele pot fi definite de mai multe companii, de la USB Foundation si pana la producatorii de chipset-uri sau smartphone-uri. Astfel, de la USB Power Delivery, utilizat atat de smartphone-uri, cat si noteboook-uri, pana la solutiile proprietare Qualcomm, Samsung, Huawei, OPPO, Motorola sau MediaTek, specificatiile si viteza de incarcare difera, ca sa nu mai discutam despre compatibilitatea cu solutiile altor producatori.

Discutand despre telefoane, probabil cele mai raspandite standarde sunt Qualcomm Quick Charge, ajuns la versiunea a 4-a, care ofera o putere maxima de 27W, Samsung Adaptive Fast Charging (18W), Huawei SuperCharge (max 40W), respectiv USB Power Delivery, utilizat de Google (18W) si Apple (29W). In fiecare caz, diferenta este data de tensiune, intensitate si controller-ele utilizate.

Ei bine, cei de la OPPO utilizeaza standardul propriu Super VOOC, dezvoltat de Jeff Zhang, Chief Charging Technology Scientist OPPO, incepand cu 2010. In 2014, primul smartphone care utiliza standardul VOOC, OPPO Find 7, era lansat pe piata, iar la inceputul acestui an am putut testa in practica standardul SuperVOOC 2.0 (65W), implementat pe OPPO Find X2.

Si asa cum va povesteam in review-ul lui Find X2, acumulatorul de 4200 mAh ajungea la la 40% dupa doar 10 minute de incarcare, pentru incarcarea completa fiind necesare doar 38 de minute, Super VOOC 2.0 fiind una dintre cele mai rapide solutii de incarcare de pe piata. Si totusi…