Acer Predator 17 G9-793

 
Dupa o perioada indelungata in care nu am mai acordat o atentie importanta notebook-urilor, am revenit la sentimente mai bune fata de aceasta categorie de produse in urma cu 8 luni, datorita lui Acer Predator 17 , un notebook care ne-a oferit o imagine completa a noii generatii de notebook-uri de gaming, unelte deosebit de puternice si costisitoare, potrivite atat gamerilor cat si profesionistilor. Am continuat seria review-urilor cu Lenovo Y700, un alt exemplar demn de atentia noastra, iar apogeul generatiei 2015/2016 l-am atins in momentul in care am testat monstrul denumit Clevo P870DM-G.

Ei bine, momentan notebook-urile de gaming se bazeaza pe platforma Skylake, Kaby Lake urmand sa fie lansat in curand. Pana atunci insa, un alt parametru important s-a schimbat si ma refer aici la placa video. Pana la Maxwell, Nvidia a avut in oferta doua serii de placi grafice – cele de desktop si omoloagele lor cu sufix M, adica modelele dedicate notebook-urilor. Datorita eficientei arhitecturii Maxwell, am putut asista la sfarsitul anului trecut la un moment important in istoria notebok-urilor, mai precis momentul in care un chipset de desktop a fost integrat intr-un notebook. Ma refer aici la GTX 980, al carui nucleu a fost pur si simplu sub-tactat, montat pe o placa de expansiune si oferit integratorilor. De ce a reprezentat acest lucru un moment important?

Pai este foarte simplu… pana atunci, placile grafice Nvidia dedicate notebook-urilor aveau in comun cu versiunile de desktop doar denumirea, alcatuirea nucleului fiind diferita. Prin GTX 980, Nvidia au adus pe notebook-uri exact acelasi nucleu GM204, cu acelasi numar de shadere, singura diferenta fiind frecventa redusa. Ei bine, al doilea pas inspre unificarea celor doua lumi a fost facut cu putin timp in urma, Nvidia anuntand seria 10xx, bazata pe arhitectura Pascal, pentru notebook-uri. Si nu cred ca reprezinta pentru nimeni o mare noutate faptul ca GTX 1080, GTX 1070 si GTX 1060 pentru notebook-uri sunt exact aceleasi nuclee ca si in cazul versiunilor pentru desktop, cu frecvente putin mai mici.

Daca stam sa ne gandim, miscarea gigantului american este cat se poate de logica. Pe de o parte, solutiile grafice integrate in procesoarele moderne sunt suficiente pentru zona de performanta entry-level / mainstream, prin urmare doar segmentul high-end necesita solutii grafice discrete. Pe de alta parte, din punct de vedere al producatorului de chip-uri, este mult mai eficient sa produca mai putine modele pentru mai multe tipuri de utilizari, diferentierea intre ele fiind facuta ulterior printr-un simplu procedeu de screening / binning. Astfel, nucleele cu leakage mic, care pot functiona la frecvente cat mai mari in conditiile aplicarii unei tensiuni relativ reduse, sunt trimise catre integratorii de notebook-uri, in timp ce restul exemplarelor ajung la partenerii producatori de placi video.

Desigur, o astfel de strategie este posibila doar in conditiile combinarii unei arhitecturi eficiente cu un proces de fabricatie reusit, adica exact ce au facut Nvidia prin lansarea arhitecturii Pascal, fabricata in litografie pe 16nm FinFET. In aceste conditii, performanta notebook-urilor de gaming tocmai s-a imbunatatit substantial, iar noi am vrut sa vedem cum se comporta o astfel de solutie in practica. Prin urmare, am apelat la un prieten mai vechi de-al nostru, adica Acer Predator 17, adus la zi din acest punct de vedere prin platforma G9-793. Iar acum, dupa ce am petrecut o saptamana romantica alaturi aceasta bestie, a venit momentul sa va povestim si voua cum a fost.