Dupa cum am stabilit, Jelly Bean nu aduce prea multe schimbari in ceea ce priveste interfata cu utilizatorul. Se poate spune ca slefuieste ceea ce Android 4.0 a adus pe telefoane, si reuseste sa pastreze o continuitate in acest fel. Oricine a folosit un smartphone cu Ice Cream Sandwich se va simti ca acasa, fiindca majoritatea lucrurilor se gasesc in acelasi loc si arata la fel. In ciuda acestui fapt, au fost actualizate trei elemente principale ale OS-ului: launcher-ul, fereastra pentru notificari si aplicatia de camera.

Launcher

Din punct de vedere estetic launcher-ul nu difera cu nimic de cel prezent in versiunea precedenta. Este construit tot in jurul a 5 ecrane principale cu o casuta de cautare Google in partea de sus si un dock cu 5 iconite din care 4 sunt personalizabile iar lista cu aplicatii si cea cu widget-uri se confunda intr-una singura paginata orizontal.

Schimbarile sunt strict functionale, si au ca scop imbunatatirea management-ului celor 5 homescreen-uri. In momentul in care un nou shortcut/widget va fi plasat pe unul dintre homescreen-uri, celelalte elemente se vor repozitiona inteligent pentru a-i face loc. Mai mult, daca se incearca adaugarea unui widget redimensionabil, acesta isi va schimba automat marimea. Gasesc acest lucru foarte folositor pentru majoritatea oamenilor, in special a celor care schimba ROM-ul des si se vad nevoiti sa isi aranjeze homescreen-urile de fiecare data. Oricum, este probabil ca utilizatorul unui telefon cu Android isi va personaliza cele 5 ecrane, iar in incercare de a gasi layout-ul perfect va tot schimba shortcut-uri, widget-uri si pozitiile lor.

Notification shade

Al doilea loc care a suferit schimbari fata de ICS este fereastra cu notificari. Evident principiul a ramas acelasi, afiseaza o lista cu toate lucrurile pe care utilizatorul trebuie sa le vada, dar apar cateva lucruri noi. In primul rand design-ul in partea de sus s-a schimbat, acum ceasul ocupa o zona mult mai larga, iar culoarea de foreground a trecut de la acel bleu Holo la un alb mai neutru.

Si notificarile in sine au primit un update interesant, fiind acum posibila diferentierea lor in functie de prioritate. Cele cu o prioritate mai mare vor aparea intotdeauna mai sus, indiferent de momentul la care au devenit active. Pentru notificarile de aceeasi prioritate sortarea se face cronologic, ca pana acum.

Iar notificarea de sus devine mult mai usor de vazut acum ca poate avea dimensiuni mult mai mari. Pentru aplicatiile care vor adopta noile API-uri exista posibilitatea de a afisa ceva mai mult continut in interiorul notificarii din fereastra; aplicatia Email poate arata o introducere pentru ultimul mesaj primit sau o lista cu ultimele 5. Fiecare notificare astfel programata poate fi micsorata/marita folosind doua degete – cei de la Google nu au fost prea restrictivi aici, asa ca merge si un scroll cu doua degete, si un pinch normal, cam orice foloseste doua degete sincer. Personal mi se pare ca noul tip de notificari aduce o gura de aer proaspat in zona cea mai plictisitoare a Android-ului, imbunatatirea estetica fiind evidenta pentru mine din moment ce prima notificare este automat afisata mare. Singura problema o reprezinta acele gesturi cu doua degete, incomod de realizat pe o suprafata atat de mica.

Camera/galerie

Aplicatia de camera vede si ea un update interesant in Jelly Bean, imprumutand serios de la Windows Phone. In Android 4.1, odata realizata poza, se poate ajunge la ea (si chiar la cele mai vechi) printr-un swipe de la dreapta in stanga in timp ce viewfinder-ul camerei ramane live. Mai mult, se poate face zoom out, lucru care va permite vizualizarea atat a mai multor poze cat si a viewfinder-ului in acelasi timp dispuse orizontal. Imbunatatirea mi se pare fantastica, iar usurimea cu care se face acum management-ul pozelor proaspat facute este binevenita; e unul dintre acele lucruri care te fac sa iti pui intrebarea “de ce nu a fost asa dintotdeauna?”.