Powerstates

 
Inainte de a vedea exact de ce este capabil acest monstru, mai trebuie sa va plictisesc putin cu o discutie despre powerstates, TDP si moduri de functionare. Vedeti voi, un notebook este o masinarie minunata, o adevarata marturie a progresului tehnologic, daca este sa o luam asa. Spre deosebire de un PC, unde sursa se ocupa de transformarea curentului alternativ de la priza in curent continuu care va fi livrat diverselor circuite care asigura alimentarea procesorului, memoriei, placii grafice s.a.m.d, in cazul unui notebook mai intra in calcul cateva elemente.

Alimentatorul are aceeasi functie ca si sursa in cazul unui PC – transforma 220v in 19.5v (in cazul nostru) si furnizeaza circuitului de alimentare al procesorului, placii video, etc, curentul continuu necesar. Aici insa intra in calcul si acumulatorul, precum si circuitul de incarcare.

Acumulatorul este alcatuit din celule in interiorul carora are loc un proces chimic reversibil – cand ionii de litiu circula intr-o directie, acumulatorul se incarca. In momentul in care acestia circula in directia opusa, acumulatorul furnizeaza energia necesara notebook-ului si se descarca. Mai mult decat atat, in momentul in care alimentatorul este conectat, acesta furnizeaza atat energia necesara functionarii notebook-ului cat si energia necesara incarcarii acumulatorului.

Dupa cum am vazut la capitolul accesorii, alimentatorul in cazul nostru poate furniza 19.5v @ 16.9A, adica 330W. Pe de alta parte, acumulatorul furnizeaza 15.12v si are o capacitate de 89Wh, adica 6000mAh. Celulele Li-Ion din care sunt compuse aceste baterii rezista la un curent de descarcare maxim intre 10A si 20A, in functie de producator. Acestea sunt valorile de maxim (peak) si nu sunt potrivite pentru o utilizare indelungata sau semi-indelungata, unde nu este recomandat sa trecem de 4-5A. Asta inseamna ca, la fel ca in cazul majoritatii notebook-urilor high-end, notebook-ul nostru nu va functiona la aceleasi frecvente cand functioneaza cu ajutorul acumulatorului ca atunci cand este conectat la alimentator. Nu ma refer aici la profilele din Windows (Power Saver, Balanced si High Performance) ci la profile hardware.

Aceste profile ajuta la obtinerea unei autonomii cat de cat decente dar si mai important, ajuta la conservarea duratei de viata a bateriei. In general, cu aproximatie, acumulatorii Li-Ion isi pastreaza intreaga capacitate ~300 de cicluri de incarcare/descarcare, dupa care procesul de deteriorare a celulelor incepe sa isi faca simtita prezenta. Pana la 900-1000 de astfel de cicluri acumulatorul si-a pierdut deja mare parte din proprietatile initiale si trebuie inlocuit. In cazul unui notebook incarcat zilnic, asta inseamna ca in ~3 ani acumulatorul trebuie inlocuit, ceea ce se intampla in majoritatea cazurilor.

Bun, daca acest lucru este valabil in cazul oricarui dispozitiv (smartphone, notebook, etc) inchipuiti-va ce se poate intampla in cazul unui monstru cum este Clevo P870DM-G. Prin urmare, acesta va functiona la capacitate maxima in momentul in care este conectat la alimentator. In momentul in care ne bazam doar pe acumulator, frecventele sunt mai mici. Mai mult decat atat, chiar si in cazul in care utilizam alimentatorul, trebuie sa facem o mica setare pentru ca procesorul sa functioneze la capacitate maxima.

In Intel Extreme Tuning Utility, TDP-ul este setat implicit la 43.750W. Acesta trebuie setat la 95W pentru a dezlantui bestia. Odata realizata aceasta setare, XTU o va aplica de fiecare data cand porniti notebook-ul si voi va veti putea bucura de puterea unui procesor de desktop montat intr-un notebook.

Pentru a intelege mai bine despre ce este vorba am rulat cateva teste. In cazul procesorului, am comparat performanta si temperaturile in Blender, in 4 situatii – acumulator, alimentator cu TDP-ul setat la 43W, alimentator cu TDP-ul setat la 95W (adica stock) si alimentator cu procesorul overclockat la 4300MHz.

Dupa cum puteti vedea, performanta in cazul procesorului este aproape dubla in cazul in care comparam functionarea pe acumulator cu functionarea in regim de overclocking. Acest lucru este firesc, pentru ca si frecventa este aproape dubla. In momentul in care utilizam acumulatorul, procesorul functioneaza la 2300MHz si nu trece de 51 oC. In momentul in care utilizam setarea implicita (43W), procesorul atinge 4GHz pentru scurte perioade de timp, apoi isi reduce frecventa la 3-3.1-3.2 GHz pentru a mentine TDP-ul sub valoarea setata. Temperatura procesorului atinge 77 oC.

In momentul in care setam 95W (de fapt si la 90W obtinem aceleasi rezultate), procesorul va functiona conform specificatiilor – 4GHz pe toate nucleele, respectiv 4.2 GHz pe un singur nucleu, atingand 88 oC in Blender. Daca mergem si mai departe si overclockam procesorul la 4300MHz pe toate nucleele, rezultatul obtinut in benchmark este impresionant, insa si temperatura ajunge la 93 oC.

 
Evident, mai sus am discutat despre o aplicatie reala, mare consumatoare de resurse, adica am vazut temperaturile maxime pe care le vom intalni in cazul unei aplicatii reale. Daca discutam despre teste sintetice (Prime 95), temperatura este mai mare din start (54 oC pentru primul scenariu de utilizare, 79 oC pentru al doilea, 94 oC pentru al treilea si throttle in cazul overclocking-ului. Nu va speriati, exista notebook-uri care intra in throttle in Prime la frecvente stock…

 
Nu doar procesorul este afectat de metoda de alimentare ci si placa video. Astfel, daca utilizam acumulatorul, placa video va atinge 1189MHz pentru nucleul grafic in timpul functionarii pentru scurte perioade de timp, in timp ce memoria grafica este limitata la 2500MHz. Mai mult decat atat, daca nu utilizam alimentatorul, performanta placii grafice este limitata la 30 de cadre pe secunde in orice aplicatie. In practica, in jocurile pe care le-am testat noi, atat framerate-ul minim cat si media au fost identice – 30 fps.

In momentul in care conectam alimentatorul, placa video atinge 1227 MHz pentru nucleul grafic in timpul jocurilor, iar memoria este tactata la 3600MHz. Daca in cazul functionarii pe baterie placa video atinge 51 oC, in momentul in care conectam alimentatorul temperatura creste pana la 60 oC. Daca overclockam placa video la 1387MHz si memoria grafica la 3600 MHz, nucleul grafic va atinge temperatura maxima de 72 oC in timpul functionarii.