Spacer-ficații si tehnicalități: Spacer SP-GM-01

 
Voi începe cu mouse-ul, fiindcă este cel care mi-a atras imediat atenția. În primul rând, apreciez formatul ambidextru, căci discriminarea stângacilor nu-și are locul în anul Domnului 2021. Mai ales atunci când reușești să pui la punct o formă care stă excelent atât în palm grip (cu toate că eu am mâna destul de mică), cât și în claw grip. Spacer SP-GM-01 ocupă 123x68x41 mm în spațiul tridimensional și cântărește undeva la 140g, suficient încât să nu te obosească dacă obișnuiești să-l ridici la fiecare mișcare și să nu alunece ca o carcasă goală de plastic. Pe de altă parte, nu include opțiunea de configurare suplimentară cu greutăți, bonus care nu cred că s-ar încadra în buget. Ambele suprafețe laterale sunt texturate pentru aderență suplimentară, lucru familiar pentru mine, un utilizator de Mionix Castor.

Vă jur că pe cutie arată mai bombat decât este în realitate, fiindcă acest mouse Spacer are o formă clasică de clepsidră, relativ lunguiață, cu cele două butoane principale extinse într-un unghi ascuțit către fir. Am mai văzut acest format și îmi place de fiecare dată, căci păstrează o simetrie haptica și estetică fără să exagereze la capitolul design. Adică, este mai puțin F117 Nighthawk și mai mult un obiect practic – un mouse de gaming funcțional, fără pretenții inovatoare.

Iluminarea RGB este presatbilita și pulsează printr-o zonă translucidă plasată între partea inferioară și restul carcasei, logo și rotița de scroll. Nu mă deranjează în mod special, ba chiar aș putea spune că în cazul unui mouse apreciez aura luminoasă. Butoanele principale au un click precis – cu contacte situate corect sub plastic, împiedicând astfel apăsările accidentale în claw grip.

Cel mai vizibil minus din construcția acestui mouse Spacer sunt tălpile: par realizate din același plastic cu restul carcasei și nu contribuie cu ceva la glisare. Faptul că reduc suprafața de contact dintre periferic și pad este singurul avantaj, însă există posibilitatea ca atunci când sunt lipite incorect (cum a fost cazul exemplarului primit de mine în test) să “ciupeasca” din materialul textil pe care e utilizat. Le-am dezlipit și aranjat corect, pentru a evita alte neplăceri.

În total există șase butoane, poziționate tradițional, dar absența unui soft dedicat nu permite configurarea lor, lucru care mi-ar fi prins bine pentru cele două situate în partea stângă. Același lucru îl pot spune și despre butonul DPI, pe care aș fi vrut să am opțiuni personalizate, pentru a nu mai trece din greșeală de la o treaptă prestabilită la alta urmând obligatoriu tot ciclul.

În orice caz, senzorul din SP-GM-01 are o rezoluție maximă de 2400dpi și își face treaba pe aproape orice suprafață. Stilul meu de joc se bazează pe cel mult 800 DPI, mult lift-off și nevoia de precizie. În Quake 3 și StarCraft, lucrurile au mers chiar bine – din nou mi se confirmă o teorie recentă, anume că de cele mai multe ori plătești pentru brand și design în cazul unui mouse de gaming. Soluții alternative ieftine există, asta este clar, iar Spacer mi-au demonstrat că se poate.