Concluzii

Din punct de vedere al utilizării zilnice, camera poate fi o alternativă excelentă la un DSLR clasic. Mai mică și mai ușoară, atât ca greutate cât și ca utilizare, GH2 se adresează amatorilor care doresc să învețe mai multe despre fotografie. Cu toate că meniul este foarte stufos, în special la prima setare a tuturor preferințelor, după un timp destul de scurt de obișnuire devine foarte simplu de accesat și de găsit opțiunile importante. De ajutor sunt multiplele butoane de pe aparat care permit setarea opțiunilor importante în mod direct prin rotirea sau apăsarea butoanelor corespunzătoare. Apoi, accesarea celorlalte opțiuni se poate face prin intermediul butonului Q Menu și prin folosirea touchscreen-ului. Cu toate că uneori ecranul tactil poate incomoda, mă gândesc în special la momentele în care simpla apăsare a ecranului duce la declanșarea shutter-ului, după dezactivarea funcțiilor pe care nu le dorim, se poate dovedi de ajutor (de exemplu la alegerea punctului de focus). Tot referitor la ecran, tipul acestuia este rezistiv, adică pentru a funcționa corespunzător trebuie să aplicați o mică presiune pe suprafața acestuia. Dacă îl veți atinge ușor, exact cum ați face dacă ar fi ecranul unui telefon de ultimă generație, nu se va întâmpla nimic. Lucru de altfel bun deoarece nu am vrea ca fiecare atingere ușoară a ecranului să producă o acțiune.

După cum am menționat la începutul articolului, senzorul capabil de 120 Hz permite o filmare de foarte bună calitate (1920×1080 la 60fps), care, cuplată cu „continuous AF” menține atenția pe subiectul filmat pe toată durata acestuia. De asemenea, merită menționate și opțiunile, foarte bine venite, de control manual a filmării.

Imaginile luate cu GH2 sunt în general de bună calitate, cu toate că formatul RAW are o tentă roșiatică, se poate remedia foarte ușor și rapid din orice soft de editare grafică cu suport RAW. În formatul JPG, pe modul iA, imaginile arată bine.

Panasonic GH2 nu este un produs revoluționar, în special atunci când îl comparăm cu GH1, însă, aduce îndeajuns de multe îmbunătățiri (optimizarea butoanelor de pe body, optimizarea meniurilor software, opțiuni în plus pe partea de filmare video, calitate mai bună a senzorului, mai mulți megapixeli etc.) pentru a motiva un upgrade sau o achiziție. Din păcate, atunci când este pus lângă un Canon EOS 60D sau Nikon D7000 o alegere convingătoare este greu de făcut, fiecare aparat vând argumente foarte bune în favoarea sa.